„Persoana toxica”, „hormonul iubirii” sau „terapie minte-corp”. Exista termeni din psihologia populara pe care ii folosim frecvent, dar carora le lipsesc dovezi stiintifice.
Acest fapt ne poate surprinde, dar exista multi termeni incorecti in psihologie pe care continuam sa ii folosim . Ele se refera la conceptii gresite, neuromituri sau termeni apartinand acelei categorii pe care o numim de obicei „stiinta pop”. Adica, expresii ale lumii psihologice populare carora le lipsesc toate dovezile stiintifice si referintele academice.
Idei precum „copilul din interior”, „oamenii toxici” sau „spalarea creierului” sunt exemple clare ale acelei imagini psihologice care sunt folosite in mod arbitrar, dar lipsite de sprijin valid. In acest fel, este important de luat in considerare ca toata stiinta, pentru a fi riguroasa, necesita claritate si veridicitate, iar aceasta presupune un temei dovedit stiintific, pentru a sti cu exactitate despre ce vorbim.
Psihologia si psihiatria merita transparenta si autenticitate. La urma urmei, scopul sau este de a se ocupa de sanatatea si bunastarea mintala a oamenilor si acest lucru necesita sa nu incurajeze neintelegerile. Nici nu promoveaza idei incorecte care pot face pe multi oameni sa caute raspunsuri la problemele lor in pseudostiinte autentice, cum ar fi bioneuroemotia.
Care sunt cei mai comuni termeni incorecti de psihologie?
Unii subliniaza ca odiseea separarii stiintei de pseudostiinta este o intreprindere pe cat de complexa, pe atat de eroica . Lucrari de cercetare, precum cele efectuate la Universitatea Emory, arata ca acest fapt este foarte prezent in psihologia scolara. In domeniul educatiei, idei precum „inteligentele multiple” continua sa fie un subiect extrem de contestat.
Acum, ce face aceasta serie de idei partinitoare, neuromituri sau psihologie pop atat de populara in randul populatiei? Adevarul este ca acest set de teorii dubioase fara rigoare stiintifica este atractiv . Faptul ca, din biodecodare, ni se spune ca bolile au o origine metafizica poate fi incurajator pentru unii.
Mai mult, ca cineva sa spuna ca violenta sau anumite tulburari provin dintr-o gena care ne predispune la ea, este atat de reductionist si simplist incat ne face mai usor sa nu gandim prea mult. Cand in stiinta, si cu atat mai mult in psihologie, o realitate clinica este mediata de mai multe variabile si nu de un singur factor, cum ar fi genetica.
Abundenta de termeni din psihologie a determinat universitatile din Atlanta, Georgia si New York sa faca o lista a acestora. Obiectivul nu a fost altul decat acela de a oferi informatii corecte studentilor si cercetatorilor. Totusi, credem ca este util pentru noi toti sa cunoastem aceste concepte invalide, in acest fel le va fi mai complicat sa ne incurce.
1. Antidepresive
Aceasta este una dintre cele mai frecvente greseli de ortografie in psihologie. Este gresit? Cum poate fi?
Adevarul este ca medic care ne spune „am sa va prescriu un antidepresiv” este o terminologie pe care stiinta o considera incorecta.
Intr-o lucrare de la Universitatea din Nevada, Universitatea din Santa Barbara si Universitatea din Bangor, se spune ca aceasta eticheta este inselatoare. Motivul? Nu exista dovezi ca aceste medicamente rezolva depresia. Ei nu o fac sa dispara; nu sunt „anti-ceva”.
Ele pot imbunatati starea de spirit, dar tulburarile de dispozitie necesita in mare parte o abordare psihologica. Prin urmare, avem de-a face cu medicamente precum triciclicele, care actioneaza prin inhibarea recaptarii serotoninei si, desi acest lucru ne face sa ne simtim mai bine, nu este suficient ca depresia sa dispara.
2. Determinarea genetica
In psihologie, trebuie sa fim atenti cand subliniem ca anumite tulburari au o determinare genetica. De exemplu, acest lucru este comun in tulburari precum anxietatea sau depresia. Nu lipsesc cei care atrag atentia ca „sufar de depresie pentru ca si mama a avut-o in zilele ei”.
In prezent, doar schizofrenia este cea cu o rata mai mare de determinare genetica. Cu toate acestea, toate problemele de sanatate mintala sunt mediate de mult mai multe variabile decat gene.
3. Tulburare de personalitate multipla
Termenul „tulburare de personalitate multipla” este folosit prea des; mai ales in filme. Cu toate acestea, in urma cu mai bine de doua decenii, cand aceasta definitie a disparut, acum vorbim de „tulburare de identitate disociativa”. Pana in prezent, nu a fost vazut niciun pacient care adaposteste doua sau mai multe personalitati intr-un mod clar si bine dezvoltat.
4. Terapii minte-corp
Terapiile minte-corp folosesc abordari precum relaxarea, meditatia, reiki sau biofeedback-ul. Pentru stiinta, aceste abordari sunt gresite, deoarece presupun ca „mintea” este separata material de „corp” . Aceasta abordare dualista nu are sens si suport stiintific.
5. Persoana cu autism
Din pacate, este o eticheta comuna. Nu exista oameni cu autism, sunt oameni cu autism, adica barbati si femei care se afla intr-un spectru.
6. Sindromul Asperger
Printre termenii gresiti din psihologie pe care continuam sa ii folosim se numara sindromul Asperger. Pana nu demult era considerata a fi o tulburare cu entitate proprie. Cu toate acestea, odata cu publicarea DSM-5 (Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale ) in 2013, acest concept a fost eliminat si a devenit parte a tulburarii din spectrul autismului (ASD).
Dupa cum am subliniat, autismul este o afectiune care face parte dintr-un spectru. Si in ea sunt oameni cu abilitati verbale bune, cu autonomie normala si care manifesta doar anumite probleme in interactiune si o anumita rigiditate psihica.
7. Spalarea creierului
Aceasta expresie a aparut in timpul razboiului din Coreea, popularizand ideea ca anumite tehnici psihologice pot schimba convingerile unei persoane. In prezent, nu exista dovezi ca „spalarea creierului” ne schimba ideologiile, convingerile, personalitatea etc.
8. Dezechilibre chimice
Ideea ca depresia (sau alte tulburari psihologice) sunt produsul necesar al unui dezechilibru chimic este populara. Cu toate acestea, dovezile nu sunt clare in favoarea acestei idei. Industriile farmaceutice insista asupra prezentei acestor modificari in neurotransmitatori pentru a valida necesitatea recurgerii la medicamente.
9. Emisfera stanga si emisfera dreapta
In prezent, se presupune ca emisfera stanga este analitica, iar cea dreapta este holistica. Unul este stiintific si celalalt artistic. Cu toate acestea, acesta este doar un alt neuromit. Ambele emisfere sunt conectate prin sute de mii de axoni si lucreaza impreuna la aproape orice sarcina.
10. Detector de minciuni
Cine nu a auzit de detectorul de minciuni atat de utilizat in unele tari? Ei bine, acesta este o alta denumire gresita a psihologiei, pentru ca nu prea „detecta minciuna”. Ceea ce masoara este excitarea psihofiziologica, care ar putea arata in ce moment persoana isi creste nervozitatea atunci cand se confrunta cu intrebarile care i se pun.
Prin urmare, este necesar sa-l denumim corect: poligraf.
11. Oxitocina
Ne place termenul: „molecula iubirii”. Totusi, a numi oxitocina molecula iubirii inseamna a cadea in simplism si reductionism .
Acest element, care actioneaza ca un hormon, are functii multiple. Mai mult, exista studii care ne spun ca oxitocina ar media comportamentul violent in relatii. Prin urmare, este indicat sa ajustam putin viziunea pe care o avem asupra acestui neurotransmitator.
In concluzie, dupa cum putem vedea, multi dintre noi continuam sa folosim cuvinte si expresii care poate sa nu fie stiintifice sau valide. Este inca un fapt curios de care merita luat in considerare.
