Scriitoarea franceza Marguerite Duras a spus odata ca „Sinuciderea este in singuratatea unui scriitor”. Astazi vom vorbi despre scriitorii care, dupa o lunga perioada de depresie, boli psihice sau dependenta, au decis sa evadeze si sa puna capat suferintei lor.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), peste 800.000 de oameni se sinucid in fiecare an, ceea ce reprezinta un deces la 40 de secunde. Este a doua cauza de deces la persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani. Multi sunt actorii, pictorii si scriitorii care au decis sa-si puna capat vietii, unii in moduri mai tragice decat altii, dar ce chin a fost atat de insuportabil pentru ei incat i-a dus la sinucidere?
Virginia woolf
A fost considerata o reprezentanta a feminismului datorita cartii sale O camera a ei, deoarece una dintre caracteristicile scrierii ei a fost aceea de a da o prezenta deosebita emotiilor, a vorbit despre violenta barbatilor impotriva femeilor pentru a le reprima politic si intelectual. In romanele sale se poate observa o anumita melancolie in scrisul lui.
A fost una dintre putinele scriitoare din prima jumatate a secolului al XX-lea si nu numai, a scris despre subiecte la care nici macar nu avea voie sa se gandeasca. In total a scris noua romane, zece nuvele si mai multe carti non-fictiune.
„Nu exista nicio bariera, lacat sau surub pe care sa-l poti impune libertatii mintii mele”: Virginia Woolf.
Virginia Woolf a suferit de depresie si bipolaritate, moartea mamei sale, a surorii sale vitrege si a tatalui ei a marcat unul dintre primele ei episoade depresive. In 1941 lumea era in haos cu cel de-al Doilea Razboi Mondial si cand o bomba germana a cazut asupra casei lui, a simtit ca totul si-a atins limita. Pe 28 martie a acelui an, isi umple trenciul cu pietre si se scufunda in apele raului Ouse, care era in apropierea casei sale. Trupul lui a aparut trei zile mai tarziu.
„Toata fericirea vietii mele ti-o datorez. Ai avut o rabdare totala cu mine si ai fost incredibil de bun. Adica – toata lumea o stie. Daca cineva m-ar fi putut salva, ai fi fost tu. Am pierdut totul, in afara de certitudinea bunatatii tale. Nu mai pot continua sa-ti stric viata. Nu cred ca doi oameni ar putea fi mai fericiti decat noi si tu.”
Sandor Marai
Sandor Marai s-a nascut in 1900 in Ungaria si si-a luat viata impuscand la varsta de 89 de ani in San Diego, Statele Unite. A apartinut micii burghezii maghiare, a trebuit sa traiasca cele doua razboaie mondiale, unul dintre cele mai grele momente pe care le-a avut de vazut, a fost modul in care prietenii si unele rude s-au incurajat cu nazistii. In cele din urma, si ceea ce l-a condus la exilul definitiv din tara sa, a fost invazia comunismului in URSS.
„Astept apelul. Nu ma grabesc dar nici nu vreau sa aman nimic din cauza indoielilor mele. A venit vremea”: Sandor Marai.
Sandor Karolyn Henrik Grosschmid a inceput ca jurnalist la un ziar german si, desi stapanea perfect limba, scria mereu in maghiara, spunand ca „cuvantul unui scriitor este limba sa materna”.
A fost un scriitor de succes aproape de la inceput, dar boom-ul maghiar, desi a venit datorita lui, a avut loc la cateva luni dupa moartea sa. Cele mai apreciate romane ale sale sunt Ultima intalnire, Femeia dreapta, Divortul in Buddha si Mostenirea lui Eszter, este publicat si jurnalul sau, unde a marturisit cum a trait in depresie.
Cand a implinit 89 de ani, medicii i-au spus ca nu mai poate trai singur, ca varsta si boala l-au obligat sa-si traiasca restul zilelor intr-un spital. Aceasta a fost paharul care a spart camila si l-a dus la sinucidere cu luni inainte de caderea Zidului Berlinului si la scurt timp dupa dezintegrarea URSS.
Ernest Hemingway
Scriitorul american s-a nascut pe 21 iulie 1899 in Illinois, fiul unui cantaret de opera si al unui medic, Hemingway a actionat impotriva tuturor pronosticului dedicandu-si viata scrisului. A inceput ca reporter, a trait in locuri precum Franta, Spania si Canada, dar locul care l-a cucerit a fost Cuba, unde a locuit 22 de ani. In Cuba, Hemingway a scris cele mai bune lucrari ale sale: Pentru cine suna clopotelul si Batranul si marea.
A castigat Premiul Pulitzer in 1953 si Premiul Nobel pentru Literatura in 1954, dar a avut si o latura intunecata. In 1961, Hemingway si-a luat pusca si s-a impuscat, ceea ce i-a pus capat vietii. Sunt cei care cred ca a fost un accident in timp ce isi curata pusca, adevarul este ca aceasta fusese a treia tentativa de sinucidere, ca sa nu mai vorbim de istoria de sinucidere in familia sa, de cand tatal sau, sora lui Ursula si fratele sau. de asemenea s-au sinucis
Sylvia Plath
Scriitoarea americana a fost un copil minune, o revista din New York a catalogat-o drept „figura viitorului”. Tatal ei a murit cand ea avea 9 ani, acest fapt a marcat-o profund si a devenit obsedata de moarte. A obtinut o bursa la Cambridge, unde l-a cunoscut pe poetul Ted Hughes, cu care se va casatori mai tarziu.
In repertoriul sau literar se afla Colosul, Clopotul de sticla si Ariel. Castigator postum al Premiului Pulitzer in 1982 pentru colectia sa de poezii colectate.
Inainte de a se casatori, el a suferit de depresie si o tentativa de sinucidere. Dupa casatorie, isi parasise viitorul academic promitator pentru a se dedica poeziei, in care evoca mereu moartea. Viata lui la Londra nu a ajutat. In 1961, casatoria formata din David si Assia Wevill, in cautarea unui apartament, a dat peste sotii Hughe care subinchiriau unul. Ted Hughes a inceput o aventura cu Wevill si mai tarziu avea sa-l lase pe Plath si copiii ei pentru amanta lui.
Rudele lui si-au dat seama de depresia lui si de obsesia lui pentru moarte, era evident ca ceva se intampla deoarece poeziile lui erau clare. Medicul ei ia prescris sedative si a incurajat-o sa mearga la un psihoterapeut. Plath a ezitat sa faca acea programare si i-a trimis o scrisoare care nu a ajuns niciodata la destinatie.
„A muri este o arta, ca orice altceva. O fac exceptional de bine”: Sylvia Plath.
Depresia, moartea tatalui ei, relatia proasta cu mama ei, abandonul sotului ei si situatia ei economica au fost un amestec fatal. Intr-un weekend a mers cu ei la casa unui prieten din Londra, duminica a decis sa se intoarca acasa.
In acea noapte, la ora 23, a batut la usa vecinului sau, un pictor care locuia in apartamentul de mai jos, doar pentru a-l intreba la ce ora s-a trezit. A doua zi, la ora 6, s-a dus in camera copiilor ei, le-a lasat o farfurie cu paine cu unt si doua cani de lapte in caz ca s-au trezit de foame inainte de sosirea managerului. Apoi s-a intors in bucatarie si a sigilat usa si ferestrele cat a putut de bine. A pornit gazul, cuptorul, si-a bagat capul inauntru.
La 9 dimineata, cand a sosit managerul, era inca calda, dar lipsita de viata. Era un bilet care spunea „Va rugam sa sunati la doctor” si el a notat numarul de telefon, dar era prea tarziu. Aceasta naratiune a fost scrisa de A. Alvarez in cartea sa The Wild God. Un studiu despre sinucidere.
Ani mai tarziu si cu o viata sub umbra Sylviei Plath, Assia Wevill isi ia viata in acelasi mod in care a facut-o rivala ei, doar ca, spre deosebire de Plath, Wevill se sinucide impreuna cu fiica ei mica, un produs al relatiei lor cu Ted Hughes.
Alexandra Pizarnik
Poet argentinian nascut in 1939. Viata sa a fost mereu marcata de un fel de exil interior. Poezia lui este cautarea unei identitati, a unei afirmatii care sa dea sens haosului existential in care a dezbatut. Printre colectiile sale de poezii se numara The Farthest Land, The Last Innocence, Work and Nights si Names and Figures. Ea a fost, fara indoiala, una dintre femeile care au schimbat suprarealismul in poezie.
Pizarnik a suferit mai multe episoade depresive in viata sa. La fel ca Sylvia Plath, sinuciderea a fost o tema recurenta in lucrarile ei, fie ca a exprimat-o in mod deliberat sau prin metafora.
„Explica cu cuvinte ale acestei lumi, ca o corabie m-a lasat luandu-ma”; Alexandra Pizarnik.
Alejandra Pizarnik se sinucide pe 25 septembrie 1972 la varsta de 36 de ani, ingerand 50 de pastile de barbiturice, in weekendul in care fusese externata de la spitalul de psihiatrie din Buenos Aires, unde a fost internata in urma unei stari depresive.
„O sinucidere este un poem sublim pentru melancolie.” Honore de Balzac
Oameni precum Goethe au sustinut ca sinuciderea este o slabiciune a omului, dar doar ca filosoful Arthur Schopenhauer spunea „sinuciderea iubeste viata; ceea ce se intampla este ca nu accepta conditiile in care este oferit”.
